Ce este imaginația?

Dacă pornim de la ce semnifică termenul de “Imaginație” putem spune că reprezintă un fenomen psihic superior cu rolul de a crea noi idei, planuri, pe baza selectării, asocierii, recombinării unor experiențe. Ea există cu ajutorul altor procese mentale precum memoria sau gândirea. Cu ajutorul memoriei sunt readuse în minte senzațiile percepute cu ajutorul organelor de simț, pentru o analiză și o selectare adecvată de către gândirea umană. Un rol important îl are aici și limabjul. Mai mult, limbajul este instrumentul cheie care face ca imaginația să fie în parametri normali.

Psihologul evreu Lev Vîgotski, considera că la copiii surdomuți, autiști, sau din diverse motive înapoiați mintal, are loc o deficientă a limbajului și a etapelor dezvoltării sale, astfel încât imaginația devine precară, chiar rudimentară, datorită unei intipăriri sărăcăcioase a percepției.

Putem vorbi despre imaginația pasivă (reveria, visul) și imaginația activă (imagine reproductivă, creativă și de tip vis de perspectivă). Ea poate fi și voluntară (vis de perspectivă, imaginație creativă și reproductivă) sau involuntară, așa cum sunt visele nocturne.

Care e rolul ei în viața psihică?

Dacă ne raportăm la tot universul nostru în care trăim și activăm, putem observa că imaginația ne-a ajutat să evoluăm și să ajungem în zilele de astăzi. Dacă nu e dusă la extremă, imaginația este foarte utilă și benefică. Dacă analizăm diferitele situații în care a fost folosită imaginația umană, putem observa câte beneficii și cât de indispensabilă este. Datorită ei omenirea progresat – am descoperit focul, am construit sate, orașe, am ajuns pe Lună, am inventat internetul, avioanele, zgârie-norii, etc. Din păcate însă, tot datorită imaginației am ajuns să poluăm mediul, producem atât de multe deșeuri înât nu mai avem unde să le depozităm, iar unii oamenii se folosesc de puterea creativă pentru a inventa armament, strategii teroriste, sau alte acțiuni extreme, deloc benefice pentru umanitate sau pentru mediul înconjurător.

Totuși, chiar dacă unii pot să utilizeze această resursă psihică în scopuri distructive, eu, una, cred că noi nu am putea trăi fără imaginație. Cum ar fi să ne trezim mâine și să nu ne imaginăm nimic? Am fi, cred, niște roboți care nu gândesc nimic, practic. Imaginația dezvoltă gândirea, o susține. Cum am putea să nu ne imaginăm nimic? E ca și cum nu am exista!

Cum putem folosi imaginația?

Mie îmi place să văd partea pozitivă în general. Spre exemplu, când sunt într-o situație neplăcută, imediat îmi imaginez ceva frumos. Un loc exotic, fermecător, sau că mă plimb pe malul mării și simt briza… Hmm… Trag aer în piept și depășesc atât de simplu acea situație de parcă nu am trăit-o. Ați încercat asta vreodată? Imaginația este la îndemâna oricui ca instrument de dezvoltare, de apărare, de transformare a tuturor stimulilor și informațiilor care vin din exterior. E tare plăcut să folosim imaginația și să fim în ce loc dorim, cu cine dorim sau să facem orice vrem! Totul ține de… antrenament.

Consider că este necesar să ne autoeducam pentru a funcționa la parametri optimi și pentru a trăi frumos și bine. Cu cât ne antrenăm în a folosi imaginația în scop util, cu atât vom simți că trăim din plin și că totul este așa cum ar trebui să fie. Ușor, ușor, vom găsi tot mai multe soluții. Ele vor putea fi aplicate la toate problemele pe care le întâmpinăm sau la situațiile dificile. Imaginația este un mecanism psihic absolut necesar pentru viață, cunoaștere și sănătatea psihică a omului.

Folosiți imaginația cȃt mai util posibil!

Prin imaginație omul proiectează, anticipează produsul activității înainte de realizarea lui efectivă, concretă. Acest fapt care elimină sau diminuează încercările și erorile, prescurtând procesul. Prin intermediul imaginației omul își proiectează în viitor traiectoria propriei sale vieți. Își stabilește în legătură cu ea o imagine care poate căpăta valențe mobilizatoare și stimulatoare pentru activitatea practică.

Imaginația, prin toate funcțiile ei ne adaptează la realitate. John Dewey considera că imaginația nu se preocupă de ireal, de fictiv. Ea servește la extinderea și completarea realului. Permițându-i individului elaborarea de soluții noi, dându-i posibilitatea de a se încadra în contexte noi, imaginația contribuie la dezvoltarea capacităților adaptative ale personalității umane. Astfel, prin imaginație, omul se poate adapta nu numai la realitatea actuală, prezentă. Ci și la realitatea posibilă, viitoare, nu numai la modificările produse deja, ci și la cele care urmează a se produce într-un viitor apropiat.

Așa că va urez spor în vă folosi imainația cât mai bine și util pentru viața voastră și tot ce vă doriți să trăiți, dragii mei!

By Alina Gorghi