În ultimul timp, vrem nu vrem, am observat că mai toată lumea discută homosexualitatea. Sau alte orientări non-hetero – la știri, pe facebook, printre prieteni și așa mai departe… Unii îi blamează pe homosexuali și se strâng semnături contra lor. Asta ca și cum căsătoria între persoane de același sex ar fi cianura de la Roșia Montană. Uneori se merge prea departe în campaniile pro-homosexualitate, încât ajunge să fie comparată orientarea sexuală cu diferite profesii, spre exemplu. Cred că preferința sexuală nu este un subiect despre care putem să ne dăm cu părerea. Ne plac sau nu ne plac, suntem sau nu suntem de acord. Nu suntem în măsură să fim sau nu de acord, însă putem fi mai informați.

Indiferent de tabăra la care aderă oamenii, am simțit că cei mai mulți nu înțeleg prea bine chestia asta cu homosexualitatea. Și pe bună dreptate, nu e ușor de înțeles. Asta mai ales dacă nu ai avut ocazia să afli mai multe despre asta. Așadar, iată mai jos câteva lămuriri: homosexualitatea

Ce este homosexualitatea?

Întrebarea de un milion de puncte! Ce este de fapt? O boală, o dereglare, un comportament învățat de undeva? Ce anume determină apariția acestei orientări “anormale”? Explicația pe scurt este că homosexualitatea este o deviere de la normă, cu care oamenii se nasc. Mai exact, dacă cei mai mulți oameni sunt atrași de persoane de sex opus, există și un număr mai mic de oameni care se nasc cu o orientare diferită.

 E ca și cum te-ai gândi la inteligența înnăscută. Știm că oamenii pe parcursul vieții merg la școală, se străduiesc să învețe și așa mai departe. Există totuși diferențe evidente de IQ. Unii sunt mai inteligenți, alții mai puțin, iar asta este evident încă din clasele primare, sau chiar mai devreme. Cei mai mulți oameni au o inteligență medie, dar există și deviații de la normă. Să îi luăm drept exemplu pe cei cu un IQ foarte mare. O “mână” de oameni, foarte deștepți, care se remarcă timpuriu și care dintotdeauna au fost un pic altfel. homosexualitatea

De-a lungul timpului au existat homosexuali cunoscuți, avem chiar exemple din istoria românilor. Am auzit despre vestitul Radu cel Frumos, despre care zvonurile spun că era amantul sultanului. Faptul că această orientare există din vremuri de mult apuse vine ca și contraargument la ideea că homosexualitatea e un nou “trend”, o modă venită de la americani (cum am mai auzit spunându-se). homosexualitatea

Cum a fost privită homosexualitatea de-a lungul timpului?

Bineînțeles, oamenii de-a lungul timpului au privit această orientare neobișnuită ca pe ceva negativ, împotriva firii. Asta pentru că, pe bună dreptate, era împotriva firii… lor. Cei mai mulți oameni (firește, heterosexuali) nu au putut înțelege de ce unii preferă persoanele de același sex. Asta pentru că ei nu ar face-o niciodată. E ca și cum, dreptaci fiind, încerci să scrii cu mâna stângă. Nu îți vine natural, și nu poți înțelege cum de alții pot scrie cu stânga. homosexualitatea

Această perspectivă, alături de lipsa dezvoltării științifice și alături de credințele religioase, a dus la persecutarea și blamarea constantă a homosexualilor. Totul în încercarea de a-i face să dispară. S-a reușit? Normal că nu, pentru că așa cum dintr-un om foarte inteligent nu poți face unul prost oricât te-ai strădui, nici orientarea sexuală nu poate fi schimbată. homosexualitatea

Important de reținut!

Aici un alt punct foarte important de reținut. Orientarea sexuală, de orice fel ar fi ea, nu poate fi schimbată! Vă puteți imagina că în trecut s-au încercat tot felul de așa-zise remedii, tratamente, rugăciuni speciale sau chiar torturi. Toate fără niciun rezultat. Și parcă e și logic. Așa cum un heterosexual nu poate fi transformat în homosexual, nici invers nu e posibil. Iar asta ar putea să îi liniștească pe cei care cred că, dacă homosexualii vor avea drepturi mai multe, or să continue să apară tot mai mulți și mai mulți pe lume, ca și cum s-ar înmulți.

Fals. Complet fals. Singurul fel în care aparent crește numărul lor este prin faptul că, odată cu acceptarea și oprirea persecuțiilor, tot mai mulți au curajul să recunoască asta. Imginați-vă că s-ar fi întâmplat acest lucru pe vremea lui Radu cel Frumos. Probabil că, ușor-ușor, ar fi recunoscut și paharnicul că este bisexual, și prima soție a regelui că e de fapt îndrăgostită de cumnata ei și tot așa…

Dar să mergem mai departe, în lumea de mai aproape de zilele noastre. Trebuie să menționăm că orientarea sexuală, alta decât cea hetero, a fost pentru o vreme considerată tulburare psihică.  Chiar a făcut parte din primele ediții DSM, manualul tuturor tulburărilor psihiatrice. Deși încă era o poziție stigmatizatoare a unei orientări diferite, acesta a fost totuși un pas înainte. Aceasta a condus la studierea mai intensă a acestei “probleme” de către oamenii de știință. homosexualitatea

Care sunt concluziile mai recente?

Odată cu avansurile medicinei, gândirii logice și a civilizației, homosexualitatea a fost exclusă din DSM, în 1973. Pe ce criterii? În primul rând, orice tulburare sau boală, îndeplinește o condiție importantă. Face (sau poate face) rău celor din jur, sau persoanei afectate. Afectează negativ viața cuiva. Ceea ce nu este valabil în cazul unei orientări sexuale diferite. Aceste persoane nu fac rău nimănui, nu obligă pe nimeni la nimic. Ei trăiesc, muncesc, se bucură și se întristează, fac tot ceea ce fac ceilalți oameni, doar că iubesc diferit.

Un alt argument a fost și imposibilitatea “tratării” orientării sexuale. Dacă există ceva ce nu poate fi “remediat”, de ce ar trebui să ne chinuim încontinuu? În plus, să spunem că am avea cum să interzicem asta printr-o metodă (cum s-a mai încercat, de altfel). Tot ce s-ar obține ar fi un procent de oameni, cu extrem de multe resurse de tot felul (ca oricare alții),  în mod constant nefericiți. Și care, ajunși în relații heterosexuale, ar face și pe alții nefericiți, ar face copii care ar avea probabil de suferit și ei din cauza nefericirii lor și tot așa… De ce am vrea asta? Pe această temă, vă recomand vizionarea filmului Prayers for Bobby (Rugăciuni pentru Bobby). Filmul vă va oferi o perspectivă un pic diferită, la care nu știu dacă v-ați gândit până acum. homosexualitatea

Încă se cercetează, dar…

Orientarea sexuală este încă un subiect intens studiat. Cele mai noi cercetări afirmă că orientarea sexuală este determinată de un cumul de factori. Aceștia includ structura genetică, influența hormonală în perioada prenatală și structura cerebrală. Aceste date ne ajută să ne răspundem la o întrebare destul de frecventă. Dacă un cuplu gay adoptă copii, atunci copiii aceia vor ajunge și ei tot gay?

Nu neapărat. E ca și cum ai spune: Dacă un cuplu de oameni foarte foarte deștepți adoptă un copil, atunci va fi și el deștept? Din nou, nu neapărat, este posibil ca structura copilului să fie una diferită. Oricât ar încerca părinții să îl învețe Tabelul lui Mendeleev la 3 ani, el să nu poată. Nu avem de unde să știm. Dar în problema adopției, apare o nouă întrebare, la care putem medita. Cum e mai bine, să fie copilul orfan toată viața, în sistemul de stat? Sau mai bine într-o familie iubitoare, chiar dacă din părinți de același sex? homosexualitatea

Alte întrebări care ne chinuie mințile…

Ok, sper că am ajuns să înțelegem cât de cât informațiile furnizate de realitate. Haideți să vedem ce ne mai îngrijorează sau ce întrebări ne mai punem cu privire la homosexualitate.

Una dintre problemele celor care sunt ferm împotriva orientării sexuale diferite ar suna cam așa. “Actul sexual dintre persoane de același sex este imoral, dezgustător și că încalcă niște valori tradiționale!” Ok, înțeleg, poate că unii se gândesc la puritatea corpului. Și la ideea că orice încălcare a purității este ceva imoral. De acord, dar nu e valabil asta oare în orice act sexual?

Ce e atât de pur și divin în actul sexual dintre un bărbat și o femeie? Nu e tot sex, secreții ale corpului, mirosuri, transpirație, poziții de tot felul? Să nu mai vorbim de sexul oral sau anal între bărbat și femeie. După părerea mea, orice act sexual încalcă într-un fel puritatea corpului. Poate să fie chiar considerat imoral, doar că provoacă plăcere. Tot ce e mai aproape de divin și pur în sex, este de fapt iubirea, dragostea față de partener. Și ghici ce, sentimentul există chiar și între persoane de același sex! Amosexualitatea

Argumentul suprem…

“Bine, dar… actul sexual dintre bărbat și femeie poate duce la procreare. De aceea este ok, în timp ce între persoane de același sex nu există nicio finalitate în afară de plăcerea lor.” Hai să ne răspundem sincer la o întrebare, fiecare pentru el: De câte ori în viața ta de până acum ai făcut sex pentru procreere? Și de câte ori pentru plăcere și atât? Pot garanta că balanța se rupe aproape în favoarea plăcerii. Și, dacă vrei, putem să o gândim și altfel. Actul sexual dintre persoane de același sex poate duce la… adopție. Care, sincer, cred că în unele cazuri ar fi mai utilă umanității decât procrearea.

“Ok, dar ce o să creadă sau ce o să învețe copilul meu când vede persoane de același sex sărutându-se pe stradă? Dacă o să vrea și el să facă la fel?” Cred că asta s-ar putea numi lecția… diversității. Oamenii sunt diferiți și asta nu-i un lucru rău, există tot felul de diferențe între oameni: de rasă, de religie, de aspect fizic și câte și mai câte… și noi suntem diferiți în felul nostru, iar cu cât crește, va descoperi în sufletul său în ce fel este diferit.

Te-ntreb eu acum, ca să te ajut să găsești un răspuns mai concret: cum îi explici copilului tău că unii oameni de pe stradă au pielea maro închis și părul negru foarte creț, iar el are pielea albă și e blond? Dacă o să vrea și el să fie maro și o să ia crema de pantofi într-o zi și se dă pe față? Sau cum îi explici fetiței tale că femeile din India poartă haine lungi, colorate, bănuți pe haine și unele au și un punct roșu pe frunte? Dacă își pune și ea punct cu carioca? Dificil să fii părinte, nu?

Și totuși…

“Bine, dar Dumnezeu? Cum facem, că religia e împotrivă, e păcat să iubești pe cineva de același sex…” Cred că principala superputere a lui Dumnezeu, din orice religie ar fi el, este că îi iubește pe oameni necondiționat. Sunt sigură că nu îi iubește pe chinezi mai mult decât pe germani sau pe români, pe femei mai mult decât pe bărbați și tot așa. Este imposibil ca a iubi pe cineva, fără să faci rău nimănui prin asta, să fie un păcat. A urî pe cineva însă, a-i judeca pe ceilalți, doar pentru că e de altă orientare decât tine… ei bine, spuneți voi…

“Cum rămâne cu valorile tradiționale, familia formată din bărbat și femeie, nu este această reprezentare pusă în pericol?” Familia tradițională este în pericol din multe alte motive. Violența domestică, adulterul, căsătoria între minori sunt doar câteva. Am spus și mai sus, nu vă imaginați că grupul LGBT (Lesbi, Gay, Bisexual, Trans-gender) este așa ca un partid nou sau un cult care își va atrage tot mai mulți “adepți”. Oamenii heterosexuali vor rămâne așa, probabil într-un număr la fel de mare și dacă vor vrea să își întemeieze familii cu persoane de sex opus, nimic nu îi va opri. Căsătoria între persoane de același sex nu deranjează pe nimeni, doar că îi poate ajuta pe unii.

Ca să revin la exemplul anterior, imaginează-ți cum ar fi ca persoanele cu un IQ foarte mare să nu aibă voie să se căsătorească între ele, pe baza unui principiu moral mai mult sau mai puțin solid… să inventăm repede unul… Ah, da:

Nu e corect ca oamenii foarte deștepți să se căsătorească între ei, pentru că e foarte posibil ca ai lor copii să fie tot foarte deștepți și va fi populată lumea de inteligenți care vor duce în final la dispariția omului mediu și atunci… cine se va mai ocupa de meseriile simple, de munca brută, că ăștia deștepți n-or să vrea.

Să ne imaginăm…

– Bine, dar eu vreau să mă căsătoresc cu colega de laborator, avem aceleași preferințe, discutăm despre subiecte super interesante în timpul liber, ne iubim foarte mult, cum aș putea să trăiesc cu cineva cu care nu am nimic în comun?

– Nu, nu e voie, nu poți tu să vii cu inteligența ta și să strici imaginea tradițională a familiei medii, trebuie să nu stricăm echilibrul! Copiii voștri o să fie și ei inteligenți și o să vă înmulțiți apoi repede și se duce lumea de râpă!

– Ok, dar nu e neapărat că vom face copii la fel de deștepți ca noi, poate că vor fi altfel decât noi… și oricum noi ne gândeam să adoptăm, așa că șansele sunt foarte mici… 

– Ei lasă, lasă… o să vadă la voi și-o să facă la fel, ce crezi?

– Dar cu ce deranjăm ceilalți oameni, nu înțeleg?!

– Păi eu cum îi explic copilului meu că pe stradă doi oameni inteligenți se țin de mână și citesc pe o bancă, nu e normal!

Înlocuiți în textul de mai sus cuvintele inteligență și deștept cu homosexualitate și veți obține un dialog exact la fel de stupid și parcă care nu-și are rostul, nu?

Ce putem face ca să îi ajutăm pe homosexuali?

În principiu, nu prea multe, nu cred că au prea mare nevoie de ajutorul nostru. Dar putem face ceva pentru noi înșine… putem fi oameni, printre oameni. Atât.

Vă invit să cereți un sfat telefonic dacă aveți nevoie de clarificări sau sprijin pe această temă, Psiholog Online Diana Todeancă vă poate ajuta în depășirea problemelor cu care vă confruntați.

By Psiholog Online Diana Todeancă